Casa arată ca o hartă a lumii în perioada unui Război Mondial.
Pe toate fronturile, cineva încearcă să câștige. Toți vor să aibă mereu dreptate și toată lumea își apără cu toate forțele teritoriul – copii și părinți, deopotrivă.
Intimitatea este de domeniul trecutului, iar spațiul personal este acum spațiu de negociere. Dormitorul a devenit lumea întreagă, iar bucătăria, restaurant de 5 stele.
Dacă până acum lucrurile erau cât de cât previzibile, dacă fiecare avea un program al lui, iată că acum viețile noastre sunt ca un Magazin Mixt.
Știi acele magazine de lângă gară unde găsești de la tablouri 3D, până la tort sau lac de mobilă? Ei… cam așa ceva. E cu de toate, și bune și rele.
Acum, toți membrii familiei stau împreună fizic, dar parcă fiecare trăiește în lumea lui, cu limitele lui și cu ideile lui despre cum ar trebui să arate IZOLAREA.
Viața la comun, pe termen lung, aduce cu ea atât momente de conectare, de bucurie că suntem împreună, cât și momente de durere, de furie.
De certuri și veșnice contradicții, de plictiseală care îi transformă pe copii în bombe cu ceas.
Cu toții vrem să fim singuri din vreme în vreme, însă nimeni nu vrea cu adevărat să se simtă însingurat pentru o perioadă îndelungată…
De ani buni se discută despre efectele negative ale izolării asupra corpului și asupra minții noastre, de la boli fizice, tulburări ale somnului, până la lipsa concentrării și capacitatea de a ne păstra atenția pentru mai mult timp. Dacă mai adăugăm frica și valul de hormoni de stres la izolare, deja mintea noastră este un teren necunoscut și imprevizibil.
Și poate că noi, adulții, înțelegem mai rațional ce se întâmplă, știm care este scopul statului în casă cu strictețe și, chiar dacă nu știm când se va termina această perioadă, conștientizăm că este spre binele nostru.
Dar copiii?
Ei nu au încă formate toate mecanismele de gestionare a emoțiilor și atunci, cel mai adesea, se lasă purtați de moment și răbufnesc. Mai des decât adulții și poate mai intens.
Fie că se ceartă între ei, fie că sunt supărați (uneori aparent fără motiv) pe părinți, fie că au o criză de furie, un tantrum care se manifestă la maxim, copiii au nevoie de noi să îi ajutăm să gestioneze toate aceste emoții care duc la conflicte.
Cum putem, noi, părinții, să facem în așa fel încât cei mici să poate trece peste aceste episoade cu bine?
Iată 3 sfaturi ușor de aplicat.
Tehnici care vor transforma emoțiile ”negative” din izolare în lecții pentru toată viața.
Pentru că, nu-i așa, după ce se ridică cortina și această perioadă va trece, relațiile de familie rămân acolo și trebuie protejate.
1. Pentru început, haide să stabilim ce să nu faci în caz de conflict între copii.
Ca să fie cu adevărat eficiente celelalte tehnici, este important să știi ce să eviți, de unde să începi să lucrezi cu cei mici.
- Nu le spune ”Încetați!” și atât. Conflictul va înceta, pe moment, dar în ei, conflictul există în continuare și este posibil să reapară.
- Nu le oferi tu soluția. Asta doar rezolvă conflictul pe moment, dar nu învață să își rezolve singuri certurile pe viitor.
De exemplu, copiii se ceartă pe minge. Tu le spui să se joace pe rând sau apelezi la alte soluții, cum ar fi faptul că le iei obiectul discordiei, mingea, în acest caz. Sau îi trimiți la ei în cameră, unde, în loc să se liniștească, furia din ei crește. Sau iei partea unuia dintre ei, a celui mai mic, cel mai adesea. Astfel, copilul mai mare învață să cedeze, deci să piardă, iar cel mai mic învață că poate să câștige mereu pe principiul ”sunt mai mic, merit să câștig”. - Nu îi pedepsi. Nici individual, nici pe toți cei implicați în conflict, vinovați sau nu. Copilul care nu e vinovat se simte nedreptățit, deci nu e o soluție nici asta.
2. A doua tehnică pe care ți-o propun este, pe cât de simplă, pe atât de importantă: Ascultă-i pe copii, află ce simt legat de conflict.
Atunci când se ajunge la ceartă, așează-te lângă copii și spune-le așa: ”Hai să vedem cum putem face ca fiecare să obțină cât mai mult din ceea ce își dorește.”
Apoi, întreabă-i pe rând următoarele lucruri:
- „Cum te simți?” și continui cu întrebări, până când toate sentimentele au ieșit afară.
Foarte important este să nu judeci sentimentele. Adică, nu spui dacă e ok sau nu că a simțit așa, dacă trebuia sau nu să aibă o reacție sau alta.
Tu doar asculți și validezi emoțiile: ”Înțeleg că te-ai simțit așa. Văd că ai simțit furie, mâhnire, nedreptate, etc… - „Ce s-a întâmplat din punctul tău de vedere? Cum se vede de la tine?” Asigură-te că ai înțeles corect punctul de vedere al copilului cu care vorbești, nu să fii de acord. Doar îi dai șansa să vorbească, să își spună punctul de vedere.
- „Ce îți dorești în acest moment?” Copilul îți va spune ce dorește el și de ce a apărut conflictul atunci când celălalt copil își dorea altceva. Te asiguri că ai înțeles ce își dorește.
După aceste întrebări, faci același lucru cu celălalt copil. Afli cum s-a văzut conflictul de la fiecare. Acum știi de unde a pornit conflictul și ce își dorește fiecare. De exemplu, unul vrea să se uite la un documentar despre furnici și celălalt la desene animate despre roboți. Și aveți doar un calculator.
3. După ce ați parcurs acești pași, urmează să găsiți soluția. Fie copiii găsesc singuri rezolvarea, fie îi ajuți tu, părintele.
Dar cum faci asta în mod eficient, astfel încât să mulțumească pe toată lumea și cum te siguri că în viitor copiii vor ști ce-i de făcut când apare un conflict, fie între ei, frații, fie cu colegii de școală sau prietenii?
Ar mai fi loc de câteva zeci de pagini ca să pot dezvolta suficient problema conflictelor și furiei care apare odată cu ele și felul în care ajungem la soluțiile cele mai potrivite fiecărui context.
Tocmai de aceea, am pregătit un seminar online gratuit, pe parcursul căruia voi dezbate pe larg acest subiect.
Preț de aproape 2 ore, îți voi spune care sunt convingerile sănătoase legate de conflicte, cum găsim soluții care să mulțumească pe toată lumea, astfel încât fiecare dintre părți să aibă ceva de câștigat.
Cum creștem generozitatea în copii, cum îi învățăm autoreglarea emoțiilor, a nervilor, în special. Te voi învăța cum să faci reguli și să pui limite pe care fiecare copil să le respecte, astfel încât conflictele să fie gestionate în mod sănătos.
>>> Click aici să îți rezervi un loc la seminarul online <<<
