In masura in care te numeri printre parintii care isi cresc singuri copiii, acest articol s-ar putea sa iti fie de folos.
In ziua de azi, proportia parintilor divortati este in crestere, insa acest lucru nu trebuie sa impiedice dezvoltarea normala a copilului.
Iti voi oferi in acest articol 2 idei despre….
Intr-o situatie de divort, de cele mai multe ori, copiii raman in grija mamei, de aceea as vrea sa ma refer la cazul cand:
Mama ramane singura si munceste pentru a-si creste copilul.
Mai mult, ea reuseste sa aiba o cariera stralucita si sa si ofere copilului atentia si timpul necesare pentru o dezvoltare armonioasa.
Insa, lucrurile se complica putin cand vin sarbatorile.
Atunci, copilul are nevoie inca o data in plus, sa simta ca apartine unei familii.
Ce poti face pentru a compensa lipsa zilnica a celuilalt parinte?
In cazul in care tatal exista si doreste sa se implice, chiar ocazional, in viata copilului, sarbatorile sunt un excelent prilej pentru acest lucru.
Insa din nefericire, multi adulti au dificultati sa inteleaga ca in ciuda faptului ca relatia lor de sot-sotie/iubit-iubita s-a incheiat, relatia de parinti ii va lega pentru totdeauna.
Pentru ca au fost inselate intr-un fel sau altul, multe femei gasesc modalitati sa-i interzica tatalui copilului sa se implice in viata copilului.
Dezamagite de comportamentul partenerului de viata, il alunga cu desavarsire.
Acestea uita ca rolul de tata este total diferit de acela de sot sau iubit.
Si chiar daca in rolul de sot a dat gres, ca tata lucrurile pot sta total diferit.
De aceea, incurajez separarea acestor roluri si implicarea tatalui in viata copilului sau.
Sarbatorile sunt un prilej excelent pentru dezvoltarea simtului de apartenenta fata de familie a unui copil.
In masura in care poti face asta, aduna laolalta toata familia, inclusiv tatal copilului, chiar daca intre timp vietile voastre de adulti au ajuns pe drumuri separate.
(Chiar daca tu traiesti acum cu altcineva si tatal copilului, de asemenea cu altcineva.)
Este important sa iti ajuti familia sa inteleaga demersul tau de a satisface nevoia copilului de a-si avea parintii aproape.
Si in acelasi timp, nevoia ta ca adult, sa iti continui viata in felul in care ai ales sa o continui.
Copiii primesc normalitatea noastra asa cum le-o prezentam.
Pentru ei, nu exista un “asa da” si un “asa nu”, decat in masura in care aceste aspecte nu sunt sigure/clare nici pentru noi.
Presiunea sociala este din ce in ce mai mica fata de parintii singuri.
In consecinta si fata de copiii care traiesc in aceste familii.
Atata vreme cat iti asumi calea pe care doresti sa mergi in viata si declari asta tuturor celor dragi si importanti tie – inclusiv copilului tau, acestia devin singurii tai “judecatori”.
Si mai important, iti devin sprijin in demersul tau.
Copiii au nevoie de iubire, poate ca mai mult decat orice altceva.
Atata vreme cat exista oameni in jurul lor care-i iubesc, ii apreciaza, ii respecta, ii sprijina si-i calauzesc pe drumurile lor, este mai putin important de unde vine acea iubire.
Spun asta pentru mamele care nu au sansa sa aduca tatal copilului in preajma acestuia nici macar de sarbatori.
Cele 2 lucruri pe care va sugerez sa le incercati sunt:
Prietenii sunt o sursa la fel de buna si foarte multe femei singure isi fac din prietenii lor familia lor.
Implicati copilul in toate activitatile voastre dinaintea si din timpul sarbatorilor: in curatenie, in cumpararea produselor, in gatirea lor, in asezarea mesei, in tot ceea ce faceti.
Creati in casa o atmosfera de sarbatoare si oferiti copiilor sarcini specifice: sa puna masa sau sa o stranga, sa aduca paine la masa, sa creeze ornamente specifice.
Vor fi foarte mandri ca au contribuit la evenimentul de sarbatori!
Cu bine,
Urania Cremene
P.S Te invit sa imi scrii intr-un comentariu ce trucuri aplici tu cand vin sarbatorile si nu este prezenta toata familia.
