Selectează o Pagină

Cheia este planificarea.

Fotografie de  YULIIAPEDCHENKO, via Adobe Stock Photos

Mai bine de trei sferturi dintre copii petrec mai puțin timp afară decât deținuții din închisorile de maximă securitate, arată un studiu din 2016, despre fenomenul „indoor generation”, realizat pe două mii de britanici. Zilele astea, însă, par că vor să infirme cu tărie concluziile acelor studii. Lumea s-a întors cu susul în jos și multe din realitățile zilei de ieri nu mai sunt valabile astăzi.

În teorie, ar fi trebuit să fie simplu să stai acasă și să te bucuri de darul timpului cu cei dragi. În realitate, timpul cu copiii și izolarea nu au fost niciodată mai pline de provocări. Asta pentru că nu îți mai sunt satisfăcute nevoile psihologice de bază. Mulți dintre noi am pierdut doza zilnică de conectare și socializare cu colegii de muncă, iar copiii noștri și-au pierdut brusc timpul petrecut cu prietenii de la grădiniță, de la școală sau din parc.

Dacă mai înainte aveai niște obiective de viață care îți dădeau o direcție clară și motive să te trezești dimineața, acum pare că ți-ai pus viața pe pauză. În plus, ceea ce am crezut că va fi o vacanță de 14 zile acasă s-a transformat într-o izolare forțată la domiciliu pe termen nedeterminat. Cele mai sumbre presimțiri și temeri încep să pună stăpânire pe mintea ta – știrile sunt din ce în ce mai alarmiste, conducerea a fost preluată de armată, restricțiile se înăspresc, iar probleme locale iau rapid amploare globală.

Ce se întâmplă cu tine pe termen scurt și mediu este că distanțarea și mai ales izolarea socială induc un nivel de stres ridicat și chiar depresie, iar la copii accentuează agitația și lipsa concentrării. Nu mai ai răbdare nici cu tine, nici cu copiii, iar conviețuirea sub același acoperiș fără posibilitatea de a lua o pauză a devenit o problemă în sine. Te și întrebi, mai în glumă, mai în serios, cum ies părinții din criză: împreună sau despărțiți, sănătoși la cap sau cu mintea pe câmpii?

Ce nu ajută este să te panichezi și să lași acele temeri și îngrijorări să pună stăpânire pe tine. Deși se spune că informația te face puternic, nu ești mai bine pregătit dacă te informezi temeinic despre evoluția „șocantă”, așa cum o titrează sursele din mass-media, despre numărul de infectați și decedați înregistrați zilnic.

Ce poți face, în schimb? Ca specialist în parenting de zece ani, îți voi oferi zece tehnici valoroase care să te ajute să îți menții sănătatea mentală, dar și pe a copiilor tăi în perioada de izolare. Cheia este: planificarea.

1. Ascultă-i îngrijorările și manifestă empatie. Comunică zilnic cu copiii despre îngrijorările, temerile și provocările lor. Important e să-i faci să se simtă auziți și înțeleși, chiar dacă în privința multor temeri nu poți face mare lucru. Verbalizarea îngrijorărilor ajută foarte mult la atenuarea lor. Empatia este cel mai puternic instrument în procesarea emoțiilor. Așadar, empatizează cu emoțiile copilului tău: „Te înțeleg că îți este greu să stai în casă, și că-ți dorești să te joci în parc. În parc cu copiii poate fi distractiv”. Apoi oferă-i alternative în limită și transmite-i constant mesajul că acasă sunteți în siguranță.

2. Află-i opinia despre ce crede că se întâmplă, despre cum se descurcă în izolare sau ce ar vrea să facă în schimb. Răspunde-i punctual la întrebările pe care le are. Nu îți fie teamă că vei comunica prea mult, când un copil adresează o întrebare, este pregătit să afle răspunsul, fie el și parțial. Așadar, vorbește mai des cu copilul despre provocările prin care trecem toți. Ba chiar e bine să-i amintești, în caz că a uitat, motivul pentru care nu poate ieși afară: „Știi, nu putem ieși din izolare din cauza virusului, e important să stăm acasă”.