2 tehnici prin care să reduci conflictele legate de statul în casă
Partea I
”Vreau afară! Vreaaaauuu afaaarrăăăă!
Măcar puțin! Promit că nu ating nimic (de parcă ar fi posibil)
Dar te rooog!
Nu mai suport în casă.”
Și cu o privire melodramatică și un oftat profund, într-un leșin teatral, lasă să se audă un ”Mor aiiici!”
Și durerea începe să devină reală. I se citește neputința în ochii mici.
Cel mai probabil, prin asta trec cei mai mulți copii în această perioadă.
Distanțarea socială, pe cât este de necesară, pe atât poate fi de complicată, mai ales pentru copiii cu Nevoie mare de Conectare, adică acei copii care au nevoie să relaționeze, să se întâlnească cu prietenii lor, să iasă în oraș sau la locul de joacă.
Recomandările oficiale și ale specialiștilor spun, și probabil o știi la fel de bine ca mine, că izolarea este singura metodă eficientă de a stopa propagarea rapidă a virusului al cărui nume ne stă pe buze în fiecare zi, de câteva săptămâni încoace.
Într-adevăr, se pare că ne este destul de greu să conviețuim într-un spațiu închis pentru mai multe zile la rând. Nu mai avem ajutor de la bonă, nu mai vine în vizită bunica. Mâncarea, curățenia, educația copilului și serviciul, taskuri pe care le delegam, poate, într-o parte și în alta, acum trebuie să le facem pe toate noi.
Pe lângă aceasta, un copil obișnuit cu activitățile în aer liber acum suferă cel mai mult. Nu se mai întâlnește cu prietenii, spațiul de joacă e limitat, nu mai are rutina de mers la film, la teatru sau la locurile de joacă.
Deci ce poți să faci pentru a nu-l expune la un risc inutil, dar totuși să-i vii în întâmpinarea acestei nevoi, de a se simți liber și de a avea parte de vechile rutine, măcar și într-o măsură mai mică?
Îți propun 2 tehnici pe care le poți folosi pentru a ameliora situația cât timp sunteți #ÎmpreunăAcasă.
1. Empatia
Prima și cea mai simplă metodă de a-i satisface copilului Nevoia de Conectare este empatia. Pare straniu, dar foarte puțini părinți empatizează cu adevărat cu copiii lor.
Cum sună, de obicei, o conversație cu copiii atunci când nu putem sau nu vrem să le dăm ceva?
„Mama, vreau afară”
„Nu putem merge afară că ne protejăm de virus.”
„Mama, vreau în parc.”
„Cum să vrei în parc? Nu ți-am explicat de 100 de ori de ce n-avem voie?”
„Mama, pot să merg în vizită la Vlăduț?”
„Nu este permis să ieșim deloc din casă.”
Oricât de valide ar fi argumentele pe care le dai, copilul încetează să te audă după cuvântul „nu”.
Ei bine, în toate situațiile în care copilul manifestă emoții și sentimente puternice sau în cazul în care vrea ceva ce nu poți să îi oferi, primul lucru care ar trebui făcut este să empatizezi cu dorința lui.
„Te înțeleg că vrei afară, cu siguranță ai la fel de multă nevoie de aer curat cum am și eu.”
”Știu că vrei în parc, nu te-ai mai văzut de mult cu prietenii tăi. Ți-e dor să vă jucați împreună, așa-i?”
„Îți lipsește mult ieșitul în oraș și mișcarea, nu-i așa? Și mie mi-e tare greu să stăm numai în casă.”
Este foarte important ca după această empatie să pui punct.
Nu folosi dar, și nici vreo altă conjuncție adversativă. Transmite-i copilului tău că l-ai ascultat, că l-ai înțeles și că nu ai judecat dorința și nevoia lui.
2. Oferă alternative posibile
Situația actuală este cu atât mai neplăcută cu cât simțim că lucrurile ne scapă de sub control.
Nu avem nici o putere de a influența felul în care decurg lucrurile în afară de această distanțare socială.
Dacă înainte aveam control asupra traseului pe care îl urmam până la serviciu, acolo aveam putere de decizie asupra unor aspecte, alegeam după amiază ce activități facem, acum, aria noastră de control s-a limitat doar asupra locuinței în care trăim, oricât de mare sau mică ar fi ea.
În acest context trebuie îndeplinite toate sarcinile: și serviciul, și toate cele 3 mese, și curățenia, și școala. Peste toate acestea, trebuie să găsim ceva care să înlocuiască activitățile care se desfășurau afară.
Când vine vorba despre statul în casă, limitările de spațiu sunt evidente, însă poți să-i oferi control copilului tău urmând pașii de mai jos.
„Mami, vreau afară!”
Ce ai de făcut în primul rând este să aplici prima tehnică de care ai aflat astăzi: Empatizează.
Spune-i că îi înțelegi nevoia și că și tu tânjești după mișcare în aer liber la fel de mult ca și el.
Al doilea pas este să îi reiterezi limita.
Dacă deja i-ai povestit despre motivele pentru care stăm cu toții în casă, atunci nu este nevoie să intri în prea multe detalii.
Următorul pas este să îi oferi variante.
Sunt o multitudine de activități pe care le poate face în casă. Poate citi, poate construi, scrie, colora, etc.
Jocurile creative, de tip „atelier handmade” pot fi acum o bună oportunitate de explorat. În funcție de vârsta copilului, faceți împreună aluat din sare, orez multicolor, pictați tricouri sau, de ce nu, ajută-l să-și construiască de la zero propria agendă de notițe.
Dacă e un copil căruia să-i placă mai degrabă mișcarea, decât construirea unui puzzle, atunci oferă-i variante care să implice activitate fizică.
Caută pe internet filmulețe cu pilates sau gimnastică pentru copii, jucați „Baba-oarba” sau inventați alte jocuri pe care să le jucați împreună.
La final, spune-i „Tu alegi”, „Este alegerea ta”, etc.
Acest pas îi va hrăni Nevoia de Control.
Iată cum ar suna aceste două tehnici puse împreună:
„Da, înțeleg că vrei să joci fotbal cu prietenii tăi în fața blocului. Doar că știi… este recomandat să nu ieșim din casă decât pentru strictul necesar.
Ce activitate ai putea să faci în casă, care să-ți placă și care să te ajute să treci mai ușor peste zilele de izolare? Uite, aș putea să-ți dau un video cu exerciții de gimnastică sau putem juca un joc împreună.
Ce alegi?”
Poți folosi această tehnică cu absolut orice și de oricâte ori pe zi e nevoie, nu numai cu ieșitul în parc, dar și cu orice dorință ar avea copilul tău care nu poate fi îndeplinită acum. Dacă nu renunță la ea, pentru că nevoia de aer curat și de mișcare devine mai pregnantă, măcar îți dă timp să găsești o alternativă.
Nevoia noastră de Control e sugrumată la maximum zilele astea. Nu putem influența toată situația globală actuală. De fapt, nu am avut niciodată Control efectiv asupra ei.
Mai mult decât atât, zonele unde aveam control înainte, adică rutina de acasă sau de la serviciu, s-au dat peste cap total.
Urmărește blogul pentru partea a doua a acestui articol. Acolo îți voi arăta alte 2 tehnici, una pentru copiii mici, una pentru cei mari, pentru a face activitățile din casă la fel de anticipate ca ieșirile în parc.
