Selectează o Pagină

”Veniți de luați Lumină!” sună îndemnul către credincioși. 

Anul acesta, de Paște, Lumina pare mai greu de văzut, mai greu de atins. Însă noi, părinții din toată lumea, am primit un dar inegalabil.

Există ceva care strălucește mai tare decât poate să acopere bezna în care pare că ne aflăm în aceste săptămâni. 

 

Copiii noștri.

 

Într-o lume care simte că se sufocă în casă, copiii simt că respiră bucurie prin toți porii pentru că petrec mai mult timp împreună cu părinții lor. 

Într-o perioadă în care suntem înconjurați de incertitudine și frică de viitor, copiii desenează curcubee și ne spun într-un glas: ”Totul va fi bine!”

Haideți să-i credem!  

Lumina este deja acolo, în casele noastre și în inimile noastre.

Dacă avem ochi de văzut și urechi de auzit, copiii ne pot ghida către cele mai frumoase părți din sufletele noastre, oricine am fi, orice religie am avea sau orice spațiu geografic am ocupa pe Pământ.

 

Anul acesta, mai mult ca oricând, Paștele ne vorbește despre renaștere, despre comunitate și unire în credință și încredere. 

 

Despre cum fiecare dintre noi are șansa de a face curățenie în ”cutia cu valori”, cea din minte și suflet. De a vedea care îi sunt prioritățile și de a înțelege cine suntem cu adevărat dacă lumea de oprește în loc.

Iar noi, mai presus de orice, suntem părinți.

Așa că, în acest an, vă invit să vedem Paștele  prin inima și ochii copiilor noștri. Prin felul în care ei iau lumea așa cum este și o iubesc necondiționat, fără să o judece.

Pentru mine, această Sărbătoare are încă parfum de copilărie. De mic copil, Paștele a însemnat conectare cu familia mea, mai mult decât cozonacul pe care îl punem pe masă (dar pe care îl apreciam, nu mint!).

Îmi amintesc cu emoție frânturi calde din poveștile bunicii. Parcă o și aud cu cât entuziasm îmi aducea lumea întreagă, cu toate tradițiile ei pascale, într-o singură poveste!

Din cuvintele ei am aflat ce înseamnă Paștele pe la alte popoare, despre legătura sacră dintre aceste Sărbători și primăvară, despre răstignirea lui Isus și renaștere. Puțini oameni știu că  Paștile se serbează, an după an, în duminica imediat următoare primei Luni pline după echinocțiul de primăvară… 

De la părinții mei am învățat să vreau să știu și să simt mai mult din fiecare Sărbătoare, așa că am citit cu nesaț despre istoria acestor tradiții. 

Asta nu înseamnă că nu am crescut și eu odată cu timpurile. De când îl am pe Amos, am învățat că renaștere înseamnă adaptare. Așa că am învățat să împletesc poveștile despre iepurașul de Paște, cu ceea ce am învățat să prețuiesc eu, copil fiind, legat de aceste zile și simbolistica lor religioasă

Dragii mei, 

Poate nu putem ieși afară să ducem Lumină celor dragi, dar putem aduce Lumina în casele noastre povestindu-le copiilor despre tradiții, despre religii, despre diferențele dintre noi și despre ceea ce ne leagă, ca oameni.

Vă invit să vorbiți deschis cu copiii voștri despre ceea ce simțiți în aceste zile și să îi întrebați cum se simte, de la ei, acest nou mod de a fi împreună de Sărbători.

Invitați-i și pe bunici să vi se alăture, reînviați tradiții împreună.

Tehnologia, chiar dacă nu ține loc de îmbrățișări, ne ajută să ne simțim mai aproape unii de alții. Rugați-i să le spună povești nepoților, să le amintească despre copilăria lor și tradițiile cu care au crescut ei. 

Împreună nu trebuie să fie la aceeași masă. Putem fi împreună în poveștile care ne leagă și în cele pe care le scriem acum, fiind împreună de la distanță.

Copiii iubesc Viața așa cum este ea, fără să judece. Fără să pună etichete. 

Copiii văd Lumina în orice. Haideți să îi lăsăm să ne poarte prin Înviere cu seninătate și inima deschisă. 

 

Paște fericit alături de oamenii pe care îi iubiți, fie că sunt sau nu fizic alături de voi!